Chapter 13

Domnul a vorbit lui Moise wi lui Aaron, wi a zis:

,,Cknd un om va avea pe pielea trupului o umflqturq, o pecingine, sau o patq albq, care va semqna cu o ranq de leprq pe pielea trupului lui, trebuie adus la preotul Aaron, sau la unul din fiii lui, cari sknt preoyi.

Preotul sq cerceteze rana de pe pielea trupului. Dacq pqrul din ranq s`a fqcut alb, wi dacq rana se aratq mai adkncq deckt pielea trupului, este o ranq de leprq: preotul care va face cercetarea, sq declare pe omul acela necurat.

Dacq pe pielea trupului va fi o patq albq, care nu se aratq mai adkncq deckt pielea, wi dacq pqrul nu s`a fqcut alb, preotul sq knchidq wapte zile pe cel cu rana.

A waptea zi preotul sq -l cerceteze iarqw. Dacq i se pare cq rana a stat pe loc wi nu s`a kntins pe piele, preotul sq -l knchidq a doua oarq kncq wapte zile.

Preotul sq -l cerceteze a doua oarq kn ziua a waptea. Dacq rana a mai scqzut wi nu s`a kntins pe piele, preotul va spune cq omul acesta este curat: este o pecingine; el sq-wi spele hainele, wi va fi curat.

Dar dacq pecinginea s`a kntins pe piele, dupqce s`a arqtat el preotului wi dupq ce acesta l -a declarat curat, sq se mai supunq kncq odatq cercetqrii preotului.

Preotul kl va cerceta. Dacq pecinginea s`a kntins pe piele, preotul kl va declara necurat: este leprq.

Cknd se va arqta o ranq de leprq pe un om, sq -l aducq la preot.

Preotul sq -l cerceteze. Wi dacq are pe piele o umflqturq albq, dacq umflqtura aceasta a fqcut ca pqrul sq albeascq, wi kn umflqturq este wi o urmq de carne vie,

atunci pe pielea trupului omului acestuia este o leprq knvechitq: preotul sq -l declare necurat; sq nu -l knchidq, cqci este necurat.

Dacq lepra va face o spuzealq pe piele, wi va acoperi toatq pielea celui cu rana, din cap pknq kn picioare, pretutindeni pe unde-wi va arunca preotul privirile,

preotul sq -l cerceteze; wi dacq va vedea cq lepra a acoperit tot trupul, sq declare curat pe cel cu rana: fiindcq s`a fqcut toatq albq, el este curat.

Dar kn ziua cknd se va vedea kn el carne vie, va fi necurat;

cknd preotul va vedea carnea vie, sq -l declare necurat: carnea vie este necuratq, este leprq.

Dacq se schimbq carnea vie wi se face albq, sq se ducq la preot;

preotul sq -l cerceteze, wi dacq rana s`a fqcut albq, preotul sq declare curat pe cel cu rana: el este curat.

Cknd un om va avea pe pielea trupului squ o bubq care a fost tqmqduitq,

wi pe locul unde era buba se va arqta o umflqturq albq sau o patq de un alb rowietic, omul acela sq se arate preotului.

Preotul sq -l cerceteze. Dacq pata pare mai adkncq deckt pielea, wi dacq pqrul s`a fqcut alb, preotul sq -l declare necurat: este o ranq de leprq, care a dat kn bubq.

Dacq preotul vede cq nu este pqr alb kn patq, cq ea nu este mai adkncq deckt pielea, wi cq a mai scqzut, sq knchidq pe omul acela wapte zile.

Dacq s`a kntins pata pe piele, preotul sq -l declare necurat: este o ranq de leprq.

Dar dacq pata a rqmas pe loc wi nu s`a kntins, este semnul rqnii uscate unde a fost buba; preotul sq -l declare curat.

Cknd un om va avea pe pielea trupului o arsurq pricinuitq de foc, wi se va arqta pe urma arsurii o patq albq sau de un alb rowietic,

preotul sq -l cerceteze. Dacq pqrul din patq s`a fqcut alb, wi ea pare mai adkncq deckt pielea, este leprq, care a dat kn arsurq; preotul sq declare pe omul acela necurat: este o ranq de leprq.

Dacq preotul vede cq nu este pqr alb kn patq, cq ea nu este mai adkncq deckt pielea, wi cq a mai scqzut, sq knchidq pe omul acela wapte zile.

Preotul sq -l cerceteze a waptea zi. Wi dacq pata s`a kntins pe piele, preotul sq -l declare necurat: este o ranq de leprq.

Dar dacq pata a rqmas pe loc, nu s`a kntins pe piele, wi a mai scqzut, este o ranq pricinuitq de umflqtura arsurii; preotul sq -l declare curat, cqci este semnul rqnii vindecate a arsurii.

Cknd un bqrbat sau o femeie va avea o ranq pe cap sau la barbq,

preotul sq cerceteze rana. Dacq pare mai adkncq deckt pielea wi are pqr gqlbui wi subyire, preotul sq declare pe omul acela necurat: este rkie de cap, este leprq de cap sau de barbq.

Dacq preotul vede cq rana rkiei nu pare mai adkncq deckt pielea, wi n`are pqr negru, sq knchidq wapte zile pe cel cu rana de rkie la cap.

Preotul sq cerceteze rana a waptea zi. Dacq rkia nu s`a kntins, dacq n`are pqr gqlbui, wi dacq nu pare mai adkncq deckt pielea,

cel cu rkia la cap sq se radq, dar sq nu radq locul unde este rkia; wi preotul sq -l knchidq a doua oarq wapte zile.

Preotul sq cerceteze rkia a waptea zi. Dacq rkia nu s`a kntins pe piele, wi nu pare mai adkncq deckt pielea, preotul sq -l declare curat; el sq-wi spele hainele, wi va fi curat.

Dar dacq rkia s`a kntins pe piele, dupqce a fost declarat curat,

preotul sq -l cerceteze. Wi dacq rkia s`a kntins pe piele, preotul n`are sq mai caute sq vadq dacq are pqr galbui: este necurat.

Dacq i se pare cq rkia a stqtut pe loc, wi cq din ea a crescut pqr negru, rkia este vindecatq: este curat, wi preotul sq -l declare curat.

Cknd un bqrbat sau o femeie va avea pete pe pielea trupului, wi anume pete albe,

preotul sq -l cerceteze. Dacq pe pielea trupului lui sknt pete de un alb gqlbui, acestea nu sknt deckt niwte pete cari au fqcut spuzealq pe piele: este curat.

Cknd unui om ki va cqdea pqrul de pe cap, este plewuv: este curat.

Dacq i -a cqzut pqrul de pe cap numai kn partea dinainte, este plewuv kn partea dinainte: este curat.

Dar dacq kn partea plewuvq dinainte sau dinapoi este o ranq de un alb rowietic, este leprq, care a fqcut spuzealq kn partea plewuvq dinainte sau dinapoi.

Preotul sq -l cerceteze. Dacq kn partea plewuvq dinapoi sau dinainte este o umflqturq de ranq de un alb rowietic, asemqnqtoare cu lepra de pe pielea trupului,

este lepros, este necurat: preotul sq -l declare necurat; rana lui este pe cap.

Leprosul, atins de aceastq ranq, sq-wi poarte hainele sfkwiate, wi sq umble cu capul gol; sq-wi acopere barba, wi sq strige: ,Necurat! Necurat!`

Cktq vreme va avea rana, va fi necurat: este necurat. Sq locuiascq singur; locuinya lui sq fie afarq din tabqrq.

Cknd se va arqta o ranq de leprq pe o hainq, fie hainq de lknq, fie hainq de in,

kn urzealq sau kn bqtqturq de in sau de lknq, pe o piele sau pe vreun lucru de piele,

wi rana va fi verzuie sau rowieticq pe hainq sau pe piele, kn urzealq sau kn bqtqturq, sau pe vreun lucru de piele, este o ranq de leprq, wi trebuie arqtatq preotului.

Preotul sq cerceteze rana, wi sq knchidq wapte zile lucrul cu rana.

Sq cerceteze a waptea zi rana. Dacq rana s`a kntins pe hainq, kn urzealq sau kn bqtqturq, pe piele sau pe lucrul acela de piele, este o ranq de leprq knvechitq: lucrul acela este necurat.

Sq ardq haina, urzeala sau bqtqtura de lknq sau de in, sau lucrul de piele pe care se gqsewte rana, cqci este o leprq knvechitq: sq fie ars kn foc.

Dar dacq preotul vede cq rana nu s`a kntins pe hainq, pe urzealq sau pe bqtqturq, sau pe lucrul acela de piele,

sq porunceascq sq se spele partea atinsq de ranq, wi sq -l knchidq a doua oarq wapte zile.

Preotul sq cerceteze rana, dupq ce se va spqla. Wi dacq rana nu wi -a schimbat knfqyiwarea wi nu s`a kntins, lucrul acela este necurat: sq fie ars kn foc, cqci o parte din fayq sau din dos a fost roasq.

Dacq preotul vede cq rana a mai scqzut, dupq ce a fost spqlatq, s`o rupq din hainq sau din piele, din urzealq sau din bqtqturq.

Wi dacq se mai ivewte pe hainq, kn urzealq sau kn bqtqturq, sau pe lucrul de piele, knseamnq cq este o spuzealq de leprq: lucrul atins de ranq sq fie ars kn foc.

Haina, urzeala sau bqtqtura, sau vreun lucru de piele, care a fost spqlat, wi unde a pierit rana, sq se mai spele a doua oarq, wi va fi curat.

Aceasta este legea privitoare la rana leprei, cknd lovewte hainele de lknq sau de in, urzeala sau bqtqtura, sau un lucru oarecare de piele, wi dupq care vor fi declarate curate sau necurate.``