Chapter 14

Femeia knyeleaptq kwi zidewte casa, iar femeia nebunq o dqrkmq cu knsewi mknile ei. -

Cine umblq cu neprihqnire, se teme de Domnul, dar cine apucq pe cqi strkmbe, Kl nesocotewte. -

Kn gura nebunului este o nuia pentru mkndria lui, dar pe knyelepyi ki pqzesc buzele lor. -

Unde nu sknt boi, ieslea rqmkne goalq, dar puterea boilor aduce belwug de roduri. -

Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

Batjocoritorul cautq knyelepciunea wi n`o gqsewte, dar pentru omul priceput wtiinya este lucru uwor. -

Depqrteazq-te de nebun, cqci nu pe buzele lui vei gqsi wtiinya. -

Knyelepciunea omului chibzuit kl face sq vadq pe ce cale sq meargq, dar nebunia celor nesocotiyi ki knwalq pe ei knwiwi. -

Cei nesocotiyi glumesc cu pqcatul, dar kntre cei fqrq prihanq este bunqvoinyq. -

Inima kwi cunoawte necazurile, wi nici un strqin nu se poate amesteca kn bucuria ei. -

Casa celor rqi va fi nimicitq, dar cortul celor fqrq prihanq va knflori. -

Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte. -

De multe ori chiar kn mijlocul rksului inima poate fi mkhnitq, wi bucuria poate sfkrwi prin necaz. -

Cel cu inima rqtqcitq se saturq de cqile lui, wi omul de bine se saturq wi el de ce este kn el. -

Omul lesne crezqtor crede orice vorbq, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

Knyeleptul se teme wi se abate dela rqu, dar nesocotitul este kngkmfat wi fqrq fricq. -

Cine este iute la mknie face prostii, wi omul plin de rqutate se face urkt. -

Cei prowti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiyi sknt kncununayi cu wtiinyq. -

Cei rqi se pleacq knaintea celor buni, wi cei nelegiuiyi knaintea poryilor celui neprihqnit. -

Sqracul este urkt chiar wi de prietenul squ, dar bogatul are foarte mulyi prieteni. -

Cine dispreyuiewte pe aproapele squ face un pqcat, dar ferice de cine are milq de cei nenorociyi. -

Kn adevqr ceice gkndesc rqul se rqtqcesc. dar ceice gkndesc binele lucreazq cu bunqtate wi credinciowie.

Oriunde se muncewte este wi ckwtig, dar oriunde numai se vorbewte, este lipsq. -

Bogqyia este o cununq pentru cei knyelepyi, dar cei nesocotiyi n`au altceva deckt nebunie. -

Martorul care spune adevqrul scapq suflete, dar cel knwelqtor spune minciuni. -

Cine se teme de Domnul are un sprijin tare kn El, wi copiii lui au un loc de adqpost la El. -

Frica de Domnul este un izvor de viayq, ea ne ferewte de cursele moryii. -

Mulyimea poporului este slava kmpqratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

Cine este kncet la mknie are multq pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

O inimq liniwtitq este viaya trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

Cine asuprewte pe sqrac, batjocorewte pe Ziditorul squ, dar cine are milq de cel lipsit, cinstewte pe Ziditorul squ. -

Cel rqu este doborkt de rqutatea lui, dar cel neprihqnit chiar wi la moarte trage nqdejde. -

Knyelepciunea se odihnewte kntr`o inimq priceputq, dar kn mijlocul celor nesocotiyi ea se dq de gol. -

Neprihqnirea knalyq pe un popor, dar pqcatul este ruwinea popoarelor. -

Un kmpqrat are plqcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocarq, kl atinge mknia lui.