| Chapter 16 |
1 | Planurile pe cari le face inima atkrnq de om, dar rqspunsul pe care -l dq gura vine dela Domnul. -
|
2 | Toate cqile omului sknt curate kn ochii lui, dar celce cerceteazq duhurile este Domnul. -
|
3 | Kncredinyeazq-yi lucrqrile kn mkna Domnului, wi kyi vor izbuti planurile. -
|
4 | Domnul a fqcut toate pentru o yintq, chiar wi pe cel rqu pentru ziua nenorocirii. -
|
5 | Orice inimq trufawq este o sckrbq knaintea Domnului; hotqrkt, ea nu va rqmknea nepedepsitq. -
|
6 | Prin dragoste wi credinciowie omul ispqwewte nelegiuirea, wi prin frica de Domnul se abate dela rqu. -
|
7 | Cknd sknt plqcute Domnului cqile cuiva, ki face prieteni chiar wi pe vrqjmawii lui. -
|
8 | Mai bine puyin, cu dreptate, deckt mari venituri, cu strkmbqtate. -
|
9 | Inima omului se gkndewte pe ce cale sq meargq, dar Domnul ki kndreaptq pawii. -
|
10 | Hotqrkri dumnezeiewti sknt pe buzele kmpqratului, gura lui nu trebuie sq facq greweli cknd judecq. -
|
11 | Ckntarul wi cumpqna dreaptq vin dela Domnul; toate greutqyile de ckntqrit sknt lucrarea Lui. -
|
12 | Kmpqrayilor le este sckrbq sq facq rqu, cqci prin neprihqnire se kntqrewte un scaun de domnie. -
|
13 | Buzele neprihqnite sknt plqcute kmpqrayilor, wi ei iubesc pe celce vorbewte cu neprihqnire. -
|
14 | Mknia kmpqratului este un vestitor al moryii, dar un om knyelept trebuie s`o potoleascq. -
|
15 | Seninqtatea feyei kmpqratului este viaya, wi bunqvoinya lui este ca o ploaie de primqvarq. -
|
16 | Cu ckt mai mult face ckwtigarea knyelepciunii deckt a aurului! Cu ckt este mai de dorit ckwtigarea priceperii deckt a argintului! -
|
17 | Calea oamenilor fqrq prihanq este sq se fereascq de rqu; acela kwi pqzewte sufletul, care vegheazq asupra cqii sale. -
|
18 | Mkndria merge knaintea pieirii, wi trufia merge knainte cqderii. -
|
19 | Mai bine sq fii smerit cu cei smeriyi, deckt sq kmparyi prada cu cei mkndri. -
|
20 | Cine cugetq la Cuvkntul Domnului, gqsewte fericirea, wi cine se kncrede kn Domnul este fericit. -
|
21 | Cine are o inimq knyeleaptq este numit priceput, dar dulceaya buzelor mqrewte wtiinya. -
|
22 | Knyelepciunea este un izvor de viayq pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -
|
23 | Cine are o inimq knyeleaptq, kwi aratq knyelepciunea cknd vorbewte, wi mereu se vqd knvqyqturi noi pe buzele lui. -
|
24 | Cuvintele prietenoase sknt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, wi sqnqtoase pentru oase. -
|
25 | Multe cqi i se par bune omului, dar la urmq duc la moarte. -
|
26 | Cine muncewte, pentru el muncewte, cqci foamea lui kl kndeamnq la lucru. -
|
27 | Omul stricat pregqtewte nenorocirea, wi pe buzele lui este ca un foc aprins. -
|
28 | Omul neastkmpqrat stkrnewte certuri, wi pkrktorul desbinq pe cei mai buni prieteni. -
|
29 | Omul asupritor amqgewte pe aproapele squ, wi -l duce pe o cale, care nu este bunq. -
|
30 | Cine knchide ochii, ca sq se dedea la gknduri stricate, cine-wi muwcq buzele, a wi sqvkrwit rqul. -
|
31 | Perii albi sknt o cununq de cinste, ea se gqsewte pe calea neprihqnirii. -
|
32 | Cel kncet la mknie preyuiewte mai mult deckt un viteaz, wi cine este stqpkn pe sine preyuiewte mai mult deckt cine cucerewte cetqyi. -
|
33 | Se aruncq soryul kn poala hainei, dar orice hotqrkre vine dela Domnul. -
|