Chapter 17

Mai bine o bucatq de pkne uscatq, cu pace, deckt o casq plinq de cqrnuri, cu ceartq! -

Un argat cu minte stqpknewte peste fiul care face ruwine, wi va kmpqryi mowtenirea cu frayii lui.

Tigaia lqmurewte argintul, wi cuptorul lqmurewte aurul; dar Cel ce kncearcq inimile, este Domnul. -

Cel rqu ascultq cu luare aminte la buza nelegiuitq, wi mincinosul pleacq urechea la limba nimicitoare. -

Cine kwi bate joc de sqrac, kwi bate joc de Cel ce l -a fqcut; cine se bucurq de o nenorocire, nu va rqmknea nepedepsit. -

Copiii copiilor sknt cununa bqtrknilor, wi pqrinyii sknt slava copiilor lor. -

Cuvintele alese nu se potrivesc kn gura unui nebun; cu ckt mai puyin cuvintele mincinoase kn gura unui om de viyq aleasq! -

Darurile par o piatrq scumpq kn ochii celor ce le primesc: ori kncotro se kntorc, izbkndesc. -

Cine acopere o grewalq, cautq dragostea, dar cine o pomenewte mereu kn vorbirile lui, desbinq pe prieteni. -

O mustrare pqtrunde mai mult pe omul priceput, deckt o sutq de lovituri pe cel nebun. -

Cel rqu nu cautq deckt rqscoalq, dar un sol fqrq milq va fi trimes kmpotriva lui. -

Mai bine sq kntklnewti o ursoaicq jefuitq de puii ei, deckt un nebun kn timpul nebuniei lui. -

Celui ce kntoarce rqu pentru bine, nu -i va pqrqsi rqul casa. -

Knceputul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmq cearta knainte de a se knteyi. -

Cel ce iartq pe vinovat wi oskndewte pe cel nevinovat, sknt amkndoi o sckrbq knaintea Domnului. -

La ce slujewte argintul kn mkna nebunului? Sq cumpere knyelepciunea?... Dar n`are minte. -

Prietenul adevqrat iubewte oricknd, wi kn nenorocire ajunge ca un frate. -

Omul fqrq minte dq chezqwie, se pune chezaw pentru aproapele squ. -

Cine iubewte certurile iubewte pqcatul, wi cine-wi zidewte poarta prea knaltq, kwi cautq pieirea. -

Cel cu inimq prefqcutq nu gqsewte fericirea, wi cel cu limba stricatq cade kn nenorocire. -

Cine dq nawtere unui nebun va avea kntristare, wi tatql unui nebun nu poate sq se bucure. -

O inimq veselq este un bun leac, dar un duh mkhnit usucq oasele. -

Cel rqu primewte daruri pe ascuns, ca sq suceascq wi cqile dreptqyii. -

Knyelepciunea este kn faya omului priceput, dar ochii nebunului o cautq la capqtul pqmkntului. -

Un fiu nebun aduce necaz tatqlui squ, wi amqrqciune celei ce l -a nqscut. -

Nu este bine sq oskndewti pe cel neprihqnit la o gloabq, nici sq lovewti pe cei de neam ales din pricina neprihqnirii lor. -

Cine kwi knfrkneazq vorbele, cunoawte wtiinya, wi cine are duhul potolit este un om priceput. -

Chiar wi un prost ar trece de knyelept dacq ar tqcea, wi de priceput dacq wi-ar yinea gura.