| Chapter 7 |
1 | Mai mult face un nume bun de ckt untdelemnul mirositor, wi ziua moryii de ckt ziua nawterii.
|
2 | Mai bine sq te duci kntr`o casq de jale de ckt sq te duci kntr`o casq de petrecere; cqci acolo kyi aduci aminte de sfkrwitul oricqrui om, wi cine trqiewte, kwi pune la inimq lucrul acesta.
|
3 | Mai bunq este kntristarea deckt rksul; cqci prin kntristarea feyei inima se face mai bunq.
|
4 | Inima knyelepyilor este kn casa de jale, iar inima celor fqrq minte este kn casa petrecerii.
|
5 | Mai bine sq asculyi mustrarea knyeleptului de ckt sq asculyi la ckntecul celor fqrq minte.
|
6 | Cqci rksul celor fqrq minte este ca pkrqitul spinilor supt cqldare. Wi aceasta este o dewertqciune.
|
7 | Averea luatq prin silq knebunewte pe cel knyelept, wi mita stricq inima.
|
8 | Mai bun este sfkrwitul unui lucru de ckt knceputul lui; mai bine cel bun la suflet de ckt cel kngkmfat.
|
9 | Nu te grqbi sq te mknii kn sufletul tqu, cqci mknia locuiewte kn sknul nebunilor.
|
10 | Nu zice: ,,Cum se face cq zilele de mai knainte erau mai bune de ckt acestea?`` Cqci nu din knyelepciune kntrebi awa.
|
11 | Knyelepciunea preyuiewte ckt o mowtenire, wi chiar mai mult pentru cei ce vqd soarele.
|
12 | Cqci ocrotire dq wi knyelepciunea, ocrotire dq wi argintul; dar un folos mai mult al wtiinyei este cq knyelepciunea yine kn viayq pe cei ce o au.
|
13 | Uitq-te cu bqgare de seamq la lucrarea lui Dumnezeu: cine poate sq kndrepte ce a fqcut El strkmb?
|
14 | Kn ziua fericirii, fii fericit, wi kn ziua nenorocirii, gkndewte-te cq Dumnezeu a fqcut wi pe una wi pe cealaltq, pentruca omul sq nu mai poatq wti nimic din ce va fi dupq el.
|
15 | Tot felul de lucruri am vqzut kn zilele dewertqciunii mele. Este ckte un om fqrq prihanq, care piere kn neprihqnirea lui, wi este ckte un nelegiuit, care o duce mult kn rqutatea lui.
|
16 | Nu fi prea neprihqnit wi nu te arqta prea knyelept: pentru ce sq te pierzi singur?
|
17 | Dar nu fi nici peste mqsurq de rqu wi nu fi fqrq minte: pentru ce vrei sq mori knainte de vreme?
|
18 | Bine este sq yii la aceasta, dar nici pe cealaltq sq n`o lawi din mknq; cqci cine se teme de Dumnezeu, scapq din toate acestea.
|
19 | Knyelepciunea face pe cel knyelept mai tare de ckt zece viteji, cari sknt kntr`o cetate.
|
20 | Fiindcq pe pqmknt nu este nici un om fqrq prihanq, care sq facq binele fqrq sq pqcqtuiascq.
|
21 | Nu lua nici tu seama la toate vorbele cari se spun, ca nu cumva s`auzi pe sluga ta vorbindu-te de rqu!
|
22 | Cqci wtie inima ta de ckte ori ai vorbit wi tu de rqu pe alyii.
|
23 | Toate acestea le-am cercetat cu knyelepciune. Am zis: ,,Mq voi knyelepyi.`` Dar knyelepciunea a rqmas departe de mine.
|
24 | Cu mult mai departe deckt era mai knainte, wi ce adkncq! Cine o va putea gqsi?
|
25 | M-am apucat wi am cercetat toate lucrurile, cu gknd sq knyeleg, sq adkncesc, wi sq caut knyelepciunea wi rostul lucrurilor, wi sq pricep nebunia rqutqyii wi rqtqcirea prostiei.
|
26 | Wi am gqsit cq mai amarq de ckt moartea este femeia, a cqrei inimq este o cursq wi un lay, wi ale cqrei mkni sknt niwte lanyuri; cel plqcut lui Dumnezeu scapq de ea, dar cel pqcqtos este prins de ea.
|
27 | Iatq ce am gqsit, zice Eclesiastul, cercetknd lucrurile unul ckte unul, ca sq le pqtrund rostul;
|
28 | iatq ce-mi cautq wi acum sufletul, wi n`am gqsit. Din o mie am gqsit un om: dar o femeie n`am gqsit kn toate acestea.
|
29 | Numai, iatq ce am gqsit: cq Dumnezeu a fqcut pe oameni fqrq prihanq, dar ei umblq cu multe wiretenii.
|