Chapter 7

Dupqce a sfkrwit de rostit toate aceste cuvkntqri knaintea norodului, care -L asculta, Isus a intrat kn Capernaum.

Un sutaw avea un rob la care yinea foarte mult, wi care era bolnav pe moarte.

Fiindcq auzise vorbindu-se despre Isus, sutawul a trimes la El pe niwte bqtrkni ai Iudeilor, ca sq -L roage sq vinq sq vindece pe robul lui.

Acewtia au venit la Isus, L-au rugat cu tot dinadinsul, wi au zis: ,,Face sq -i faci acest bine;

cqci iubewte neamul nostru, wi el ne -a zidit sinagoga.``

Isus a plecat cu ei; dar nu era departe de casq, cknd sutawul a trimes la El pe niwte prieteni sq -I spunq: ,,Doamne, nu Te mai osteni atkta, pentrucq nu sknt vrednic sq intri supt acoperemkntul meu.

De aceea nici nu m`am socotit vrednic sq vin eu knsumi la Tine. Ci, zi o vorbq, wi robul meu va fi tqmqduit.

Cqci wi eu, care sknt supt stqpknirea altuia, am supt mine ostawi. Wi zic unuia: ,Du-te!` wi se duce; altuia: ,Vino!` wi vine; wi robului meu: ,Fq cutare lucru!` wi -l face.``

Cknd a auzit Isus aceste vorbe, S`a minunat de sutaw, S`a kntors spre norodul, care mergea dupq El, wi a zis: ,,Vq spun cq nici chiar kn Israel n`am gqsit o credinyq atkt de mare.``

Cknd s`au kntors acasq, trimewii au gqsit sqnqtos pe robul care fusese bolnav.

Kn ziua urmqtoare, Isus Se ducea kntr`o cetate numitq Nain. Kmpreunq cu El mergeau ucenicii Lui wi norod mult.

Cknd S`a apropiat de poarta cetqyii, iatq cq duceau la groapq pe un mort, singurul fiu al maicii lui, care era vqduvq; wi cu ea erau o mulyime de oameni din cetate.

Domnul, cknd a vqzut -o, I s`a fqcut milq de ea, wi i -a zis: ,,Nu plknge!``

Apoi S`a apropiat, wi S`a atins de raclq. Ceice o duceau, s`au oprit. El a zis: ,,Tinerelule, scoalq-te, kyi spun!``

Mortul a wezut kn capul oaselor, wi a knceput sq vorbeascq. Isus l -a dat knapoi maicii lui.

Toyi au fost cuprinwi de fricq, slqveau pe Dumnezeu, wi ziceau: ,,Un mare prooroc s`a ridicat kntre noi; wi Dumnezeu a cercetat pe poporul Squ.``

Vestea aceasta despre Isus s`a rqspkndit kn toatq Iudea wi prin toate kmprejurimile.

Ucenicii lui Ioan au dat de wtire knvqyqtorului lor despre toate aceste lucruri.

Ioan a chemat pe doi dintre ucenicii sqi, wi i -a trimes la Isus sq -L kntrebe: ,,Tu ewti Acela care are sq vinq, sau sq awteptqm pe altul?``

Acewtia, cknd s`au knfqyiwat knaintea lui Isus, I-au zis: ,,Ioan Botezqtorul ne -a trimes la Tine sq Te kntrebqm: ,Tu ewti Acela care are sq vinq sau sq awteptqm pe altul?``

Chiar kn clipa aceea, Isus a vindecat pe mulyi de boale, de chinuri, de duhuri rele, wi multor orbi le -a dqruit vederea.

Wi, drept rqspuns, le -a zis: ,,Duceyi-vq de spuneyi lui Ioan ce ayi vqzut wi auzit: orbii vqd, wchiopii umblq, leprowii sknt curqyiyi, surzii aud, moryii knviazq, wi sqracilor li se propovqduiewte Evanghelia.

Ferice de acela pentru care nu voi fi un prilej de poticnire.``

Dupqce au plecat trimewii lui Ioan, Isus a knceput sq spunq noroadelor despre Ioan: ,,Ce ayi iewit sq vedeyi kn pustie? O trestie clqtinatq de vknt?

Atunci ce ayi iewit sq vedeyi? Un om kmbrqcat kn haine moi? Iatq cq ceice poartq haine moi wi ceice trqiesc kn desfqtqri, sknt kn casele kmpqrayilor.

Atunci ce ayi iewit sq vedeyi? Un prooroc? Da, vq spun, wi mai mult deckt un prooroc.

El este acela despre care este scris: ,Iatq, trimet pe solul Meu knaintea Feyei Tale, care Kyi va pregqti calea knaintea Ta.`

Vq spun cq dintre cei nqscuyi din femei, nu este nici unul mai mare deckt Ioan Botezqtorul. Totuw, cel mai mic kn Kmpqrqyia lui Dumnezeu, este mai mare deckt el.

Wi tot norodul care l -a auzit, wi chiar vamewii au dat dreptate lui Dumnezeu, primind botezul lui Ioan;

dar Fariseii wi knvqyqtorii Legii au zqdqrnicit planul lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui.

Cu cine voi asemqna dar pe oamenii din neamul acesta? Wi cu cine seamqnq ei?

Seamqnq cu niwte copii, cari stau kn piaya, wi strigq unii cqtre alyii: ,V`am ckntat din fluier, wi n`ayi jucat; v`am ckntat de jale, wi n`ayi plkns.`

Kn adevqr, a venit Ioan Botezqtorul, nici mkncknd pkne, nici bknd vin, wi ziceyi: ,Are drac.`

A venit Fiul omului, mkncknd wi bknd, wi ziceyi: ,Iatq un om mkncqcios wi bqutor de vin, un prieten al vamewilor wi al pqcqtowilor.`

Totuw Knyelepciunea a fost gqsitq dreaptq de toyi copiii ei.``

Un Fariseu a rugat pe Isus sq mqnknce la el. Isus a intrat kn casa Fariseului, wi a wezut la masq.

Wi iatq cq o femeie pqcqtoasq din cetate a aflat cq El era la masq kn casa Fariseului: a adus un vas de alabastru cu mir mirositor,

wi stqtea knapoi lkngq picioarele lui Isus wi plkngea. Apoi a knceput sq -I stropeascq picioarele cu lacrqmile ei, wi sq le wteargq cu pqrul capului ei; le sqruta mult, wi le ungea cu mir.

Cknd a vqzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, wi -a zis: ,,Omul acesta, dacq ar fi un prooroc, ar wti cine wi ce fel de femeie este cea care se atinge de el: cq este o pqcqtoasq.``

Isus a luat cuvkntul, wi i -a zis: ,,Simone, am sq-yi spun ceva.`` -,,Spune, Knvqyqtorule``, I -a rqspuns el. -

,,Un cqmqtar avea doi datornici: unul ki era dator cu cinci sute de lei, iar celqlalt cu cinzeci.

Fiindcq n`aveau cu ce plqti, i -a iertat pe amkndoi. Spune-Mi dar, care din ei kl va iubi mai mult?``

Simon I -a rqspuns: ,,Socotesc cq acela cqruia i -a iertat mai mult.`` Isus i -a zis: ,,Drept ai judecat.``

Apoi S`a kntors spre femeie, wi a zis lui Simon: ,,Vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat kn casa ta, wi nu Mi-ai dat apq pentru spqlat picioarele; dar ea Mi -a stropit picioarele cu lacrqmile ei, wi Mi le -a wters cu pqrul capului ei.

Tu nu Mi-ai dat sqrutare; dar ea, de cknd am intrat, n`a kncetat sq-Mi sqrute picioarele.

Capul nu Mi l-ai uns cu untdelemn; dar ea Mi -a uns picioarele cu mir.

De aceea kyi spun: Pqcatele ei, cari sknt multe, sknt iertate; cqci a iubit mult. Dar cui i se iartq puyin, iubewte puyin.``

Apoi a zis femeii: ,,Iertate kyi sknt pqcatele!``

Ceice wedeau cu El la masq, au knceput sq zicq kntre ei: ,,Cine este acesta de iartq chiar wi pqcatele?``

Dar Isus a zis femeii: ,,Credinya ta te -a mkntuit; du-te kn pace.``